Молдовалахия

Toate neamurile Evropei cele de;teptate au aflat, cum că a scrie Gazete, sau novele și acele ale înpărtăși oamenilor neamului său, e cea mai încuviințată mijlocire de a lumina noroadele, cu întâmplatele ale altora fapte ale abate de la rău, și ale aduce spre cele mai bune. Prin Novele ne înștiințăm așa zicând, că mai iaste lume și afară de țara noastră, și ni se descopere a ști și cele ce se întâmplă în toate zilele prin alte înpărății, și țări departe; cu care nu numai se desfătează inima și mintea...

Umble pre unde vrea. Toată cetatea era plină de morți și pleziruiți, și mai toți goli. În mahalele Grimai și Ranstat mai înfocată Bătaie au fost. În apa Elster și în Râul cel de moară multe mii șau aflat moartea în apă, și cu Caii cei înecați mestecați fiind, era o vedere foarte înfricoșată. Craiul în mijlocul aceștiia întâmplări de frica morții nau vrut să iasă din cetate. Străjile au fost, ca și mai nainte din alui Granadir-Gardă orânduite, iară înnaintea Curții lui au paradiruit un Batalion de Garda Rusească...

...nau pentru asa scutire prin praf de pușcă lau fost sfărămat. Firstul Poneatovski șau ales drumul prin Grădina lui Herman, au cercat să înnoapte prest Elster, și înpreună cu Calul sau înnecat. Doao rane de moarte ce s-au văzut apoi pre trupul lui, au arătat precum au fost gonit de protivnici, și poate fi că și în robie ar fi căzut, de nu șar fi aflat groapa în apă. Rușii și Praizii de căcră Rosenthal prin Grădini au străbătut cătră drumul cel de piatră. Franțozii îngrabă au rupt podurile de preste...

În 19. toate oștile cele înpreunate au pășit înnainte, și satele celelalte, întru care întru acea noapte încă mai era Vrăjmași, cu năvală au fost luate. Întru acea vreme și Probstheide și Stetteric au scăpat din mânile Vrăjmașilor. Șvezii și Praizii au în trat prin Grădini de cătră Selerhausen și Schoenfeld. Înpreunatele osti, cu cât se mai trăgea Vrăjmașul cătră cetate, cu atâta le era mai lesne a da mânile una la alta. Mai mult de 100 de Baterii le sta gata spre slujbă. Franțozii încă numai pentru...

Partea satului cea de cătră Parta ar fi fost cea mai slabă, fiind că căsile era mai rare, și mai slab zidite; și podul pe lângă moară, pentru trecere mult ar fi ajutat, însă acela au fost de tot rupt. Pedestrașii vrăjmașului socotea că sânt în sat ca întru o cetate; însă nu era de a răbda, deci pentru aceea sau aruncat Granaturi și Raklete, și cea mai mare parte de acele căsi au fost sfărâmate. Vrăjmașul poate fi că au fost cunoscut lipsa acestui punct, drept aceea cu mare vârtute și putere sau nevoit al apăra...

cestea se putea judeca, cum că la o întâmplare de nevoie au gând săse înpotrivească. Rândul Războiului din 16. așa de departe sau fost schimbat, cât oastea franțozească au închipuit un jumătate de ocol de la partea de mezulnopții cea de cătră Răsărit, până la Răsărit, și de acolo până întră ameazăzi și seara, acăruia ocolul din lăuntrul au fost întors cătră liniile protivnicului, iară capetele ajunsese din partea din dărăpt la apa Pleise și Parta. Prin Bătaia din 16. oastea lui Marmont au fost înpinsă...

Pedestrașii sau fost mestecat unul cu altu și înfocat se bătea. Din cetate toate se putea vedea, iară mai vârtos către Schoenfeld. - Dintru acestea destul neam putut încredința, cum au fost înceluit franțozii pre Craiul din Saxonia și și pre noi cu înștiințarea cea mai de nainte despre Biruință. Întru acea vreme, tocma când să bătea Feldmarșalul Blicher cu Marșalul Marmond, au fost pătruns și Kronprințul din Șveția cu voiniceasca alui oaste de la Tauxa cătră Schoenfeld, și au fost ajuns până la Paunsdorf...

Până ce în cetate bucuria biruinței suna, războinicești muzicuri în mijlocul Târgului se auzea, și toate Clopotele trăgea; de cea laltă parte de cetate de cătră miezul nopții, unde până aci înpace au fost, au început a suna tunurile. Oastea feldmarșalului Blicher au fost ajuns de la Hale în câmpul războiului lângă Breitenfeld tocma întru acel înprejur, unde au fost bătut Tilli. Întru câtă îndepărtare se putea îndrepta perșpectivurile pre Tunuri, se vedea nenumărate linii, care necurmat tot se mai înmulțea și în rândul bătăii se punea...

Din toate, și după multe alte bătăi, care sau întâmplat în Saxonia, mai de Căpetenie și mai vrednică de ținere în minte am aflat a fi cea dela Lipsca. Bătaia aceasta sau început în 16 Octomvrie lângă Koneviz, la 8. ceasuri dimineața, de aripa cea dreaptă a franțozilor, și nu mult după aceea sau răsfirat preste tot câmpul pănă la Volkviz. Lauriston cu o Polonească-Franțozească oaste, Marșalul Magdonald cu 3 Divizioane, Oudinot cu 2. Divizioane, și Ghenerarul Drouet cu 150 de tunuri ca turbat au apucat Centrumul și aripa cea stângă a înpreunatelor oști...

partea oastei franțozești, care încă să bătea pre lângă Kulm au fost de tot dejghinată de ceea laltă oaste. Cu câtă voinicie sau purtat acest Reghement de dragoni a Prințului Ioann întru această Bătaie, arată o milostivă scrisoare a Craiului Praizesc, Obristărului Sik trimisă, și Răsplătirile cele de cinste vreadnicilor ostași trimisă. _________________ Gătirea spre slujire a Domniei tate (sic!) [tale] domnule Oberșter, cu care după pofta mea în 19. August, pre vrăjmașul cel ce vrea preste Nollendorf...

Învremea întoarcerii oștilor austricești de la Dresda cătră Bohemia. Reiter-Brigade Prințul Koburg au căpătat poruncă ca săși ia poziția lângă Duz. Regementul de Dragoni a Prințului Ioann de 2. Divizione *) puternic, carele era înpreunat cu Kirazir-Regimentul Nr. 1, au auzit aproape de Kulm un sunet de Tunuri, și îndată după aceea au alergat un fligel-Adiutant, al Craiului Praizesc cătră dânșii, carele au chiemat pre Obrișteru Sik la Craiul Praizului, carele era în dealul de lângă Tepliț: ”Domnia...

întrat în Cetate, și alergând în Kalup *) pre ulițe au rănit pre un infanterist franțozesc în mijlocul cetății, și pre ceea laltă poartă de cetate au ieșit afară, și s-au întors iară la soții lui în vii, și nici unul dintre toți Șajerii**) nau fost în stare ca săl poată ajunge. _____________ Cozacii sânt în vremile cel de acuma ca cele mai îndrăznețe Trupe cunoscuți, și. de și nu sânt ei în linie, precum zic franțozii, tocma înfricoșați; totuși au arătat ei la întoarcerea franțozilor de cătră miezul...