Молдовалахия

că în Vilna rămăsese, iară restul pănă la Kovne cu tot sau sfârșit. Resultatul a întoarcerii înnapoi a Franțozilor în tutetreale Periodurile au fost 100,000 de robi, întră carii numai Generali 50 era, și 900 de tunuri. De la Kovno Kozacii nu încetasă de aj goni, și puțini au și ajuns la Vaihel, dară și cei ce au ajuns, nu mult după aceea au trăit; căci așa slăbise bieții Soldați, cât în toate zilele vedem pre cei robiți, cum după întâia mâncare murea. Așa au luat sfârșit trufașa punere înnainte...

Roatele tunurilor, mulți cerca să înnoate preste apă, și înnotând îngheța, mulți iară cerca să treacă preste ghiață și se cufunda; în toate părțile se auzea țipet și strigare, însă nici un ajutoriu; și în urmă când au început rușii cu Bateriile lor a pușca atunciea sau curmat trecerea franțozilor de odată; o Divizie întreagă de 7500 de oameni din Trupa lui Victor, cu 5 Generali, încă mai învreme sau fost predat cu Capitulație, iară lângă punte multe mii au pus jos armele, și alte mii sau înecat,...

Rămăsese înnapoi; însă Grănatirii Rusești iau înpins cu Baioneturile îmmapoi până la oraș; mișcarea în ocol a Gardei franțozești, nerânduită întoarcere înnapoi a protivnicului o au schimbat în turburare și în fugă, și vreo câteva lovituri de Cavalerie au curmat bătaia. Douăzeci și cinci de tunuri, și multe mii de Robi au căzut în mâinile biruitorilor, multe steaguri și vulturi*) așijderea și Marșal-Ștabu a Gheneralului Davu. A trei trupă supt Comanda Marșalului Nai de vreo 15000 de oameni era vre...

în marozi (bolnavi). Caii cu miile începuse a crepa, și în toate zile nenumărată bogajie și mulțime de Cară cu Bogajie, ne având cai ca să le tragă mai departe, căuta să le arză. Toți lăcuitorii din Guberniul Moscvei și a Kalugăi spre răsplătire a pricinuitelor răutăți sau fost întrarmat, și în toate zilele cu miile omorea dintră cei bolnavi, prin acestea, și prin supărarea Cozacilor era Franțozii pre drumul cel mare foarte strânși; mai toată oastea viețuia numai cu carne de cal, mulți dintră Soldați...

text ... se va trage înapoi pănă la Vezma, de unde după aceea se vor vorbi de pace, și de alte legături. Această a lui Propoziție nau fost priimită, ci încă au căpătat răspuns, cum că foarte de mirare le iaste despre încetare dela arme, și despre pace ceva a vorbi, de oare ce tocma acuma sau început Războiul pentru Muscali. Starea oștilor franțozești întru acea vreme era destul de minunată, căci pre drumurile cătră Tver, Vladimir, Razan și Kaluga întru pustietățile cele fără oameni sta acelea în ocol, și prive cum arde Moscva...

și ostașii lui socotea, că prin luarea Moscvei și pace se va încheia. Socotința lui sau fost înpliniti până la o cirtă Moscva după alui poftă iau căzut în mână însă aci isau arătat o sminteală mare, căci pace nu sau încheiat, și toate planurile lui altmintre sau sucit. O întâmplare ca aceea, care mai nainte de ce au socotit Napoleon, au fost bătaia la Borodino unde așa de bine au știut Muscalii să întâmpine Banda lui Napoleon ce numai spre biruință învățată (așa o nume un Bulitic Franțozesc), cât...

Toți au priimit, cum cinste, așa și mirare ce isau făcut, și apoi după ce au tocmit o sanie cu doi cai, au poruncit unui jidov să șadă cu cociașu și săi arete calea, și așa au început călătoria mai departe. În Lomța mai întâi după bătaia cea de lângă Berezina au schimbat înpăratul chimeșile și hainele sale, și leau lăsat în urmă sa în oraș spre semn de răsplătire pentru scurta alui arătare în Lomța. __________________ Nu prea departe de Ostrolenka mergea o colonă de cai înpărătești cătră oastea Austriască, pre acești îi petrece un Ofițir din Regementul lui Hohențoler...

Pentru aceea poate, că au și scris Marșalul Berti Craiului din Vestfalia supt 11 iulie: ”fiind că domnia ta, Sire, toate inștrucțiunile cele ce ți se dau îndărept le înțălegi, deci nu e a gândi că nu vor merge toate lucrurile îndărăt”. Marșalul acesta toate bine leau prorocit, și toată urmarea lucrurilor mai bine au văzut înainte, de cât singur Monarhul. __________________ Un arhitect franțozesc, carele dela o vreme în Vilna lăcuia, odată au căpătat poruncă la începutul lui octomvrie, pre toți Teslarii, zidarii, zugrafii, ș...

A oamenilor celor vestiți - și cele mai mici fapte sau vorbe, cu bucurie se aduc aminte, că iale totdeauna poartă ceva cu sine, ce poate lăuda pre cel vestit. Înpăratul franțozesc întru nenorocirea oastei, a mișăliei și nevoii, nici cât nu șiua fost pierdut firea, ci încă trecând el preste podul Bereținei, carele mai mult pre oameni și cai morți, de cât pre stâlpii zăce, și unde și dea dreapta și dea stânga mulțime de oameni înghiețați și înnecați cu moartea se lupta, încă pre acești, zic, nenorocoși oameni, ca în glumă, broaște îi numea...

zile lați supt. - În țara Muscăcească ați înplinit toată măsura faptelor voastre celor urâte, și pentru aceea ați tras asupra voastră Dumnezeiasca răsplătire. Înpăratul vostru au avut norocire Anarhia voastră a o sfârși, și pace avă da. Atunci au fost el mare; însă omul cel mic au căzut supt a sa mărire, el nu ș-au cunoscut adevărata mărire. Nimic nau fost lui sfânt, - toate, și singură cea mai mare sfințenie au călcato supt picioare. Cât e de mic omul! - El își simte nebunia, o oaste așa puternică prin alui nebăgare de seamă prepădită a o vedea; - însă vina ași cunoaște - e foarte slab...

Scârbă iaste a ceti mișălia, care neau arătat Novelele franțozești despre acest războiu. Arderea Moscovei, care franțozii turănie o numesc, au fost o jărtvă, ce numai o Nație mare poate aduce înpărăției. Această jărtvă au aprins foc în inima fieștecăruia Muscan, care foc toată oastea franțuzească lau simțit, și poate că și toată Franția îl va simți. Dobânzile cele răpite de franțozi în Moscva, mai toate au căzut iară în mâna Rușilor, și nu numai aceste, ci încă și cele ce au fost adus franțozii...

... continuare Iară de vom vre să credem spunerea Ofițirilor ce s-au întors înapoi, vom ști, că încă până a nu ajunge la Vilna, au fost încput a crește lipsa în oaste franțozească. Drept aceea ne având Călărimea hrană pentru cai, au fost silită să-i hrănească cu Grâu, și cu alte sămințe necoapte. Deci deacă au mâncat caii și s-au săturat, s-au culcat și mai mult nu s-au sculat, că semințele acelea au început în rânză a ferbe și ase umfla cât le căuta să crepe. Lipsa aceasta din zi înzi, cu atât mai tare crește, cu cât ei mai nainte călătore...