...nau pentru asa scutire prin praf de pușcă lau fost sfărămat.
Firstul Poneatovski șau ales drumul prin Grădina lui Herman, au cercat să înnoapte prest Elster, și înpreună cu Calul sau înnecat. Doao rane de moarte ce s-au văzut apoi pre trupul lui, au arătat precum au fost gonit de protivnici, și poate fi că și în robie ar fi căzut, de nu șar fi aflat groapa în apă.
Rușii și Praizii de căcră Rosenthal prin Grădini au străbătut cătră drumul cel de piatră. Franțozii îngrabă au rupt podurile de preste Râul morii, care înpreună partea cea din coace cu cea din colo a drumului, ca de partea cea stingă de apă săși întărească punctul, însă Vrăjmașul lor întru mare a lor mirare, de odată au ieșit din toate Căsile, și sau slobozit întră ei, și așa iau fost smintit, cât toți au lăpădat armele jos și sau predat; iară carele nau vrut săse predea, acela au fost omorât. Un Iagăr Praizesc au întins pușca cătră un Gheneral, și slobozinduo nu lau lovit, deci fără de a mai umplă pușca, cu ea întoarsă au alergat cătră el. Gheneralul au avut sabie și piștoale, și lesne ar fi putut pre acel îndrăzneț săl omoară, - însă și acest om șau fost pierdut firea, sau pogorât de pre Cal jos și singur sau predat în mânile Iagărului. Acesta au cerut dela dânsul numai ceasornicul și punga cu Banii, - eu nam vreme, ci îmi lipsește înnainte să pășăsc, - au zis el, - Călerește dumnia ta în pace în cetate. Soții miei nimica nuți vor face, acolo vei afla Gheneralitetu nostru.
Întru o parte de Grădini tot să mai bătea înfocat, că Franțozii căuta să scape. Grădinile lui Ler, Herman Reicher și Gros-Boze era ca pustiite, pline de Cai morți și de oameni, carii morți, carii încă luptânduse cu moartea. - Fiind că era rânduit ca cetatea să se ia cu putere, și Frâncii căuta să înpiedece pre Vrăjmașul cu Tunurile, drept aceea necurmat zbura Granaturile și plumbii de Tunuri cum în oșteze așa și în cetate, în care vreme și singur lăcașul sau Curtea Craiului nu era scutită. Cu mare durere și cu multă frică căuta lăcuitorii cetății la această jalnică întâmplare, care nu numai ce amenința Caselor și Binelui, ci și vieții lor. Despr partea de cătră miezul nopții, adecă în Bril, multe case sau fost aprins, și unele cu totul sau întors în cenușă. Mulți lăcuitori au fost pierdut viața, și tot fără socotință se apăra, și se pușcărea cetatea. Monarșii cei înpreunați numai vreo o câteva Tunuri au fost pus spre acest lucru precum în urmă am priceput - ca nu prea rău să spargă acea frumoasă cetate. Năvala sau puterea sau făcut prin voinicii Pedestrași. La un ceas după ameazi sau sfârșit acest greu lucru, și nici un Franțoz întrarmat nu era încetate. Toate trupele nemțești, care era rânduite să apere Grădinile și poarta cea din lăuntru, îndată au lăsat pozițiile lor, și în
piaț la saxoneasca Granatir-Gardă toți sau strâns.
La 2. Ceasuri după amează au întrat Monarșii cei înpreunați în cetate călare, spre mare bucurie a Cetățenilor. Lor nu le-au fost de lipsă multe și lungi țuguri de Garde. Ei au întrat în proaste Offițirești uniformuri, însă mai frumos de cât toată pompa militărească strălucea stelele a mărirei ceii mai mari, Firstul Schwarzenberg, Barclai de Toli, Blicher, Bilov ș: al: cu toți ceia lalți Viteji, carii aceștii Biruință au ajutat, au fost întru mărita această petrecere. Ei numai de alor svită și ordinanți era încungiurați, carii întru acea Bătaie pre lângă dânșii au fost. Găvaleria Saxoneascăîn mijlocul Răitarilor au păradiruit, cu carii eri au avut Bătae. Alexander. Franz, Friedrich Wilhem și Karl Ioann au întrat în cetate întru Bucuria și binecuvântarea tuturor Lăcuitorilor. Toate fereștrile era pline de privitori, și din toate se arăta semne de bucurie prin Vânturarea măhrămilor albe. Biruitoarele Trupe le răspundea cu multe mii de strugări Huraa și Vivat! - Ceasul mântuirii au bătut. Toate supărările și patimile de o dată au fost uitate, și toți își întorsesă privirea cătră mai bună și mai norocoasă vreme.
Prin acea înfricoșată stare întru care era cetatea la o vreme de toate părțile închisă, au fost ajuns cetățenii la mare lipsă. Pâne, Vinars, Carne, Bere, puter (unt) făină încă și sare, și în cele mai mari căsi sau fost înpuținat, iară în cele mici de tot sau fost sfârșit. Obicnuitele mijlociri pentru hrana vieții aproape nu era de a se mai căpăta, dar de se și afla, era foarte scumpe. Mare noroc au avut cetățenii, căci Biruitorii era îndestulați cu aceea ce de la lăcuitorii, măcar că era glămânzi și sătoși. Ei au ținut în cetate bună rânduială; iară în mahale mergea lucrul cam pistriț, că în toate unghiurile era lipsă ase bate și tot în rând nu era cu putință îndată ai aduce, pentru aceea cu sila întra în căsi și lăcuitorii prin acest prilej mult pătimea. De vom lua întru socotință obicinuita stare a unei cetăți, prin putere luată, și ce ar fi făcut franțozii, de ar fi fost întru așa stare, cum acuma ostașii cei înpreunați, drept aceea Lipsa să se laude cu norocul.
Vrăjmașul încă în Câmpul Războiului multe cară și Tunuri au pierdut, șu multe leau îngropat și înnecat în apă. În cetate, fiind că podul acela, carele pentru țăreani era, au fost rupt toate lucrurile ce nau putut să ajungă la drumul cătră Lindenau, au fost rămas. Aproape de 1000 de cară și 100 de Tunuri numai în cetate au căzut în mânile înpreunaților. Pre cei ce fugea, îi gonea până cătră Lindenau fără osteneală, întră cetate și întră acest Sat mult încă au mai căpătat, și cea mai mare parte de marvă au luato de la ei. - După un ceas fiește carele slobod putea să ...
Va urma...