În 19. toate oștile cele înpreunate au pășit înnainte, și satele celelalte, întru care întru acea noapte încă mai era Vrăjmași, cu năvală au fost luate. Întru acea vreme și Probstheide și Stetteric au scăpat din mânile Vrăjmașilor. Șvezii și Praizii au în trat prin Grădini de cătră Selerhausen și Schoenfeld. Înpreunatele osti, cu cât se mai trăgea Vrăjmașul cătră cetate, cu atâta le era mai lesne a da mânile una la alta. Mai mult de 100 de Baterii le sta gata spre slujbă. Franțozii încă numai pentru alor tragere înnapoi se mai bătea, pentru acel mai de pre urmă alor Bollberc, carele încă mai era pentru scăparea Lipschei. Și Napoleon singur sau fost întors înnapoi în cetate, și au fost la Craiul din Saxonia, pre carele îl sfătuia săi urmeză lui. După o jumătate de ceas au purces dela dânsul fără de ași înplini scopul. El șau luat drumul cătră poarta de cătră Ranstat, și prin fugătoarele Care au aflato închisă, și au căutat săse întoarcă înnapoi. De aci au mere (!sic) călare pre ulițile ce se numesc Fleischer-Kloster și Burgstrasse cătră poarta ce se zice Peterstor, și printră Alleile pre drumul cel de piatră din Ranstat pre cea mai de pre urmă poartă a Mahalii au ieșt pre drumul cătră Licen. Despre partea de cătră mezul nopții, a Răsăritului și a apusului alerga oștile cu toate carăle cătră poarta cea de cătră Ranstat în cetate. Fiește carele căuta se scape, - toți fugea ca sălbatici. Napoleon și Generalii lui nu au avut grijă de alte căi, pre care prin punerea a vreo câteva poduri de lemne preste canaluri și Râuri, lesne lear fi fost să treacă cătră Lindenau. Cară și tunuri sau fost amestecat întruna, și nici unul nu vrea să fie cel din urmă. Mai vârtos avea grijă a mâna ciopoarele de marhă. În Mahalele cetății se vedea o mestecătură militărească, acăria stihii nici de cum nu era ase despărți. Franțozii cu mare osteneală, și cu multe râvnă se nevoia a înpedeca întrarea Vrăjmașului în cetate; însă toate nevoințele lor, toate zidurile și toate îngrădirile nu putea săi stea în cale; că ei în toate Mahalele cetății întra cu putere; ei căuta la palisaturi, la ziduri și la alte Războinicești oprituri, că ei își afla Cale pre unde vor strebate, și pre cei ce fugea pre uliți îi răsbea în fugă și în frică. Praizești-pomerești soldați cei de bună voie, au luat
mahala dela Grimai cu putere. Focul de tunuri nici cum nu iau putut opri. Căuta să apere poarta cea din lăuntru, însă înzadar. Un ofițir Praizesc au aflat drumul pre lângă Schnekenberg (dealul melcilor) de aprtea dreaptă; au venit cu vreo câțva Voinici de o parte, și nu mult după aceea căuta să o deșchidă. Pre porțile ce se numesc Peters și Halisch-Tor au înbulzit Austrienii și Muscalii. În mahala Grimai foarte mare era bătaia; însă nu mult după aceea au fost apucat pre franțozi frica și spaima. Trupele cele nemțești, cele ce avea să apere poarta cea dinlăuntru, sau despărțit de Franțozi, și fără de a slobozi vreo pușcă, sau strâns toți în piaț. - Soxonească Gardă de Granatiri, care păzea lăcașul Craiului, numai de cât au simâit năvălirea.
În toate părțile în cetate se auzea marșuri de puteri, și din cornul cel înfricoșat al înpreunaților adevărat că au căzut vreo o câțva voinici Viteji, ci greul și sângeros lucru sau sfârșit, și Biruința cu laudă sau căpătat.
Franțozii cei ce încă vrea să mai stea înpotrivă, fură cu baionăturile străbătuți, sau cu patul puștii imirâți. Cai și oameni morți, toate ulițile le-au fost acoperit franțozii, neavând nădejde a mântui Tunurile și carăle, au tăiat ștrengurile ca barem să poată scăpa Caii. Singură o parte mică ce au avut noroc să scape, iară cea mai mare parte au fost prinsă sau o morâtă. Praizi, Ruși, Austrieni și Șvezi de odată au înbulzit cătră drumul cel de piatră a Ranstetului, de unde nici înnainte nici înnapoi nimeni nu putea a se întoarce, fiindcă aci sau fost strâmtorat toate Coloanele. Doaozeci de Praizești apărători de țară, cu vreo câteva tunuri au pușcat în oastea Franțozilor fără de ale răspunde cineva. Nerăspunzândule numeni îndărăpt, așa sau fost mâniat, cât nau putut mai mult răbda, ci sau slobozit întru dânșii, și ca turbați începură a înpunge cu baioneturile, și fiind că nule mergea tocma după voie, au întors pușcile, și ce le eșea înnainte, cu paturile pușcilor omora. Cei jumătate, sau de tot morți, cu graba au fost aruncați în Râul morii, și nu mult după aceea așa sau grămădit oamenii și Caii unul preste altul, cât sau fost oprit Râul. - O parte dintre cei fugători au scăpat prin Grădina lui Herman, și prin un podișor, carele în grabă preste Elster îl pusese căuta să se mântuiască; însă dintră aceștea cea mai mare parte șua aflat Groapa în apă, sau au fost omorâți de cei ce îi gonea. Ce încă au mai fost rămas pre drumul cel de piatră de la Ranstet (!sic) fără zăbavă au fost prinși, că podul cel de piatră de cătră poarta Ranstatului cătră Lindenau...
Va urma...