Pedestrașii sau fost mestecat unul cu altu și înfocat se bătea. Din cetate toate se putea vedea, iară mai vârtos către Schoenfeld. - Dintru acestea destul neam putut încredința, cum au fost înceluit franțozii pre Craiul din Saxonia și și pre noi cu înștiințarea cea mai de nainte despre Biruință.
Întru acea vreme, tocma când să bătea Feldmarșalul Blicher cu Marșalul Marmond, au fost pătruns și Kronprințul din Șveția cu voiniceasca alui oaste de la Tauxa cătră Schoenfeld, și au fost ajuns până la Paunsdorf. Franțozii foarte tare să îndupărtase, căci lor bine cunoscut era, că toată biruința numai de la cele doao puncturi Schoenfeld și Konnevic atârnă. De lipsă era dară toate silniciile Vrăjmațului, întru cât va fi cu putință ale deșerta. Blicher întru acea zi foarte aproape au fost ajuns de scopul lui, și au stătut cu oastea sa pre lângă apa Parte, care curge de spre Răsărit cătră apus. Apa aceasta în sine singură nimica nu însemnează, însă locul cel șes preste carele trece e foarte noroios, și unde ți unde cu sălcii crescut, podul cel de lângă moară au fost de tot surpat, deci trupelor celor ce vrea săse apuce de sat de laturea cea de cătră miezul nopții; iară mai vârtos Cavaleriei și Artileriei nu era cu putință în sat să între. Drept aceea de lipsă afi sau văzut cu Granaturi și cu Rakletele cele ce le purta Batăria anglicească al pușca. Încă în acea zi sau aprins și tot sau schimbat în cenușă. - Bătaia de astăzi, ce să atârnă de tunuri sau sfârșit seara după 6. Ceasuri, iară cu puștile încă sau mai lungit până amânat în noapte. Mulțimea miilor de focuri cele de străjile nopții făcute, lumina noaptea, și mai mult de 10 sate se vedea că ard. Lăcuitorii satelor acelora de mult încă au fost eșit din trânsele, și ce au mai rămas de răpirea Franțozilor, au răpit focul.
În cetate era foarte tristă vedere.Pre Câmpul Războiului multe mii de oameni zăcea morți, și alte multe mii iară Pleziruiți zăcea pre pământul rece, fără de ajutoriu, și cea mai mare parte își căuta scăpare în cetate. Toate ulițele era pline de unii ca aceia, carii cu mult chin s-au tras înlăuntru, sau de alții au fost duși. Ei căuta Șpitaluri și nu avea lo de ai priimi, poftea ca să li se lege Ranele și nu afla fălcer, căuta pâne și nu putea să afle, fiind că cetatea aceasta multe zile nau fost
nu ceea laltă lume în copceată. Despre partea franțozească nici o rânduială în cetate nu era, și de și era, aceea era așa de rea, cât nici pae nu avea amărâții de ostași, ne cum săse fie făcut vre o rânduială despre acoperemânt. Și pentru aceea încă în noaptea din tâiu, supt ceriul gol zăcând, de foame, ger și scurgerea sângelui nelegați fiind murea. Tocma a patra zi se vedea de acești pârliți soldați câte vre o câțiva la olaltă strânși, fără de a avea de undeva vre un ajutoriu, carii moartea ca o mare facere de bine îndeșert o aștepta.
Această Bătaie din 16. din toate Bătăile au fost mai de frunte. Deci se poate chiema o Bătaie preste toate Bătăile, fiind că din mai multe bătăi se cuprinde, care pentru poziția locului nu era întruna înpreunate. Deci întâmplările la Lindenau, Metern, Prowetheide și Konnevic ca o întregime săse socotească, fiind că Trupele cele ce se bătea acolo au fost de cele lalte despărțite, măcar că în planul înpreunaților preste tot unire era, carele tot la un scop socotea, ca oastea franțozească cătră cetate să o înpingă, de toate părțile întoarcerea înapoi să o îngreoiază, și să o prăpădească.
Ziua a 17 a lunii, tocma întru acea vreme, când era să fie cea mai mare Bătaie au trecut în pace.
A 18 zi sau dezvălit întunecată și noroasă. O negură foarte groaznică sau fost răsfirat preste toate oștile. Înnainte de 7. ani au întrat franțozii ca biruitori întru acea zi aci, cât de cu pare poftă poftea și mic și mare, ca ieșirea de astăzi alor să fie în veci. Atuncea sau fost răsfirat dureri și jale, iară acum pretutindeni spaimă și frică. Poate fi că para focului din satele cele din prejur au vrut să prorocească grabnica întâmplare a cetății. POate fi că după Norii cei groaznici aștepta ceasul vecinicei mântuiri. Arătarea Craiului din Saxonia au fost pentru lăcuitorii Lipskei foarte mare mângâiare, socotind că despre partea franțozilor barem pentru dânsul va fi cetatea scutită. _ Toate porțile au fost cu palisaturi închise, numai doao ce au fost deșchise. Fiind că răsfiratele mahale prelângă cetate toate pre delături grădini avea, deci nu era cu putință ca săse poată apăra. În porțile cetății au fost tăiat Gauri de pușcărit, și toate puncturile afară de cetate le-au fost umplut cu ușoare Trupe. Deci din toate...
Va urma...