Ca a unei Căpetenie mai mare a oștilor Franțozești
Războaiele cele din tâiu ale lui Nepoleon, care le-au făcut el în Italia, i-au întemeiat lauda, acolo au aflat o oaste foarte înprăștiată, răsipită, slab înbrăcată, și cu plată pițină. Napoleon Bonaparte încă de departe arătase ostașilor lui Italia ce bogată, întru care , de le iaste voia ca să-și mai înalțe stare, de lipsă iaste a întra. Aceasta înțelegând ostașii lui, toate cu o inimă, și cu o voie era gata ale face. Protivnicii
lui , nifiindu-i asemene, în toate bătăile au fost biruiți, și pentru aceea au și avut ostașii lui cătră dânsul mare nădejde și îndrăznire.
El au așezat aspre subordinații sau orânduieli, și au strâns o oaste mare foarte, care întru toate biruințele lui de mare ajutoriu i-au fost; și așa norocul tot cu el au fost pănă la încheiare păcii.
Despre călătoria lui în Eghipet nemic nu pomenesc; făcutuoau el aceea din bună voința sa, au din pizma altora, ca săse depărteze de Fanția, că aceea aici nemica nu însemnează; destul că planul său nu l-au putut înplini; Bonaparte pre ascuns au lăsat oaste, și după ce au scăpat de Englez pre mare, au venit iarăși înapoi la Franția (1799), tocma când au fost ieșit Suvarov din Italia. Poate că așa au fost să fie, ca să nu se bată cu acest bătrân ostaș. Suvarov așijdere au fost foarte norocos, că și el în toate războaiele nici o bătălie n-au pierdut; deci cu greu ar fi fost Napoleon Bonaparte a-l învinge, că Soldații (Cătanele) lui foarte îl iubea, dară și el singur avea pază vitejească.
Ce mai din tâiu bătaie Bonaparte ca un Consul o au făcut la Marengo, aceasta o au luat, și înpreună cu dânsa toate cetățile Italiei.
Norocosul Bonaparte înbogățit cu biruințe sau întors după aceea îndărăpt la Paris, și au fost nu numai de cei mari ci și de cei mai mici cinstit, și prețuit. După aceea au încheiat pace la Amiene și Lineville, și ar fi fost cel mai mare om pre pământ, de ar fi rămas întâiul Consul, și de a r fi fost Franția cu noroc. Însă pre oameni a-i face cu noroc n-au fost lucru lui; el au căutat numai ca să facă învingeri, să se înalțe, și preste toată Evropa singur să stăpânească. Nu multă vreme după aceea s-au născut alt războiu cu Anglia, din pricină, că Napoleon după Tractatu păcii, adecă, după lucrata pace, nu vru să scoată oștile sale din Holandia afară, ci încă au cerut, ca Anglezii să iasă afară din Malta. Această gâlceavă au rupt legătura păcii.
Mulți oameni, carii urmare lucrurilor nu prea bine o au cercat, socote, că Anglia ar fi spart pace. Această socotință fu nedreaptă; căci pricina gâlcevei nu au fost alta, de cât numai Holandia, pre care
așijderea Napoleon Bonaparte voia să o ție.
Deci s-au întrarmat Franțozii pre mare, ca să cerce, să treacă de ceia parte la Anglia. Însă avut-au Bonaparte acel gând, ca să facă acea cercare, sau numai ca săți mai înmulțească oaste, noi nu știm, singur el acele le va ști, destul că n-au trecut, și aceea numai spre răscumpărare lui i-au slujit. - Oastea lui s-au tras cătră Austria.-
Ghenerariul Mac, carele un plan foarte bun făcuse, și pre hârtie îl descrise, însă în câmp a-l înplini n-au putut, mai nainte de a aștepta ca să ajungă Muscalii, au plecat înnainte, ce l-au îndemnat pre el spre aceea, nu se cuvine a spune aici, destul că au fost bătut. Dincea de 80,000 alui puternică tabără n-au scăpat mai mult de cât Erțherțogul (Prințul) Ferdinand cu 10,000 de călăreți, carele au socotit că mai bine iaste să răzbească, și cu oastea sa să scape, de cât în Oulm să-l prindă.
Aceasta fu cea din tâiu învingere sau biruință, care Napoleon ca înpărat oau făcut; ci se vede că el singur nu o socotește de mare preț a fi, că Mac n-au fost acel Gheneral, carele s-ar fi putut asemăna cu Napoleon.
După aceea au urmat bătaia la Austerlitz (Dechemvrie anul 1805). Aice s-au purtat înpăratul Napoleon cu bună pază, și nici cât n-au întârziat a-și scuti pășire înnainte. Înpăratul Alexandru n-au avut mai mult de 52, 000 de Ruși sau Muscali, și de ai Ausriei 25, 000. Napoleon au avut 120, 000, și au biruit. Muscalii mai de cu bună vreme se traseră înnapoi, fără nici o înpiedecare, sau nepăciuire de cătră Franțozi, 14, 000 de ostași cu o zi mai târziu, după bătaie ajunseră acolo, și 40, 000 supt Comanda lui Beningsen s-au fost apropiat de graniza Sileziei, Erțherțogul (Prințul) Carol au fost stătut cu oastea lui în Ungaria.
Zece luni după aceea s-au stricat și legătura întră Prais sau Burkuș, fiind că el în bătaie ce au avut Franțozii asupra Austriei au rămas nemișcat.
Despre bătaia la Jena șu la Aerstaet care s-au întâmplat în luna lui Octomvrie 1806 nemic nu zic.
Bătaia la Pultusc au pierdut-o Franțozii, și tunurile lor le-au lăsat prin bălți.
Va urma...