Найти в Дзене
Молдовалахия

Scrisoarea Craiului Praizesc. Cinstile dăruite Vitejilor Dragoni din Reghementul Prințului Ioann.

partea oastei franțozești, care încă să bătea pre lângă Kulm au fost de tot dejghinată de ceea laltă oaste. Cu câtă voinicie sau purtat acest Reghement de dragoni a Prințului Ioann întru această Bătaie, arată o milostivă scrisoare a Craiului Praizesc, Obristărului Sik trimisă, și Răsplătirile cele de cinste vreadnicilor ostași trimisă. _________________ Gătirea spre slujire a Domniei tate (sic!) [tale] domnule Oberșter, cu care după pofta mea în 19. August, pre vrăjmașul cel ce vrea preste Nollendorf să răzbească cătră Kulm, al birui; Îndrăznirea, cu care Domnia ta Reghementul de dragoni a Prințului Ioann cătră biruire lai povățuit, a ave arată Râvna Domniei tale spre cele bune lucruri, care înpăratul Domniei tale cu mine înpreună le apără, și așa de tare înalță cinstea, care pentru Domnia ta o păzăsc; cât mă aflu îndătorat amă desăvârșit îndestulare, care pentru norocoasa pășire a sârguințelor noastre Domniei tale să cuvine, prin aceasta a arăta. Tepliț în 2 Septemvrie 1813. Friedrich
Оглавление

partea oastei franțozești, care încă să bătea pre lângă Kulm au fost de tot dejghinată de ceea laltă oaste. Cu câtă voinicie sau purtat acest Reghement de dragoni a Prințului Ioann întru această Bătaie, arată o milostivă scrisoare a Craiului Praizesc, Obristărului Sik trimisă, și Răsplătirile cele de cinste vreadnicilor ostași trimisă.

_________________

Scrisoarea Înălției sale Craiului Praizesc Obristerului Sik trimisă.

Gătirea spre slujire a Domniei tate (sic!) [tale] domnule Oberșter, cu care după pofta mea în 19. August, pre vrăjmașul cel ce vrea preste Nollendorf să răzbească cătră Kulm, al birui; Îndrăznirea, cu care Domnia ta Reghementul de dragoni a Prințului Ioann cătră biruire lai povățuit, a ave arată Râvna Domniei tale spre cele bune lucruri, care înpăratul Domniei tale cu mine înpreună le apără, și așa de tare înalță cinstea, care pentru Domnia ta o păzăsc; cât mă aflu îndătorat amă desăvârșit îndestulare, care pentru norocoasa pășire a sârguințelor noastre Domniei tale să cuvine, prin aceasta a arăta.

Tepliț în 2 Septemvrie 1813.

Friedrich Wilhelm.

Cinstile, care Vitejilor Dragoni din Reghementul Prințului Ioann sau dăruit.

Obersterul Sik au căpătat Rusescul înpărătescu Ordu a Sfintei Annei cel de 2-ao Classe, și Praisescul Ord ce se numește: pour le merite.

Ritmeisterul sau Capitanul Blank, Praizesc Crăiesc Ord pour le merite; Corporalii sau Căprarii Haker și Vlasak Praizescul semn de cinste a 2-oa Classe. Înălția sa înpăratul Rusesc așijdere au trimis Obersterului 16 Orduri militărești; precum și Feldmașalul Firșt Schwarzendberg au dat Obersterului 2. Metale de aur, și 4 de argint, ca să le înpartă întră cei mai viteji Dragoni, cu acea poruncă, ca pentru ceea

-2

lalți, carii întru acea zi bine sau purtat, să se ivească la cel mai de aproape Metal_Comision.

Paguba Reghimentului acestuia sta din 15. Dragoni morți, 33 de Cai, și din 34 pleguiți (răniți), 39 de cai, și apoi pierduți sânt 21. și 23 de cai.

_________________

Prinderea lui Vandame Franțozescului Divizion-Gheneral.

Ghenerariul cel Franțozesc Vandame, carele în 30 de zile ale lui Avgust 1813 la Kulm de Muscali au fost prins rob. Acest Gheneral în toate războaele câte sau întâmplat de la începutului Revoluției Franțozești, ca un Ofițir plin de socotințe, Viteaz, nefricos, și îndrăzneț sau arătat, însă cu o osebită încredințare a înpăratului său fiind cinstit, în anii cei de pre urmă întru mai multe poziții sau aflat, unde înflorirea și norocul țării în mâna lui era încredințate, iară în zilele cele de acum, prin alui izbânditori, și de toate simțirea milei desvălit Carecter, ca o pedeapsă neamului omenesc sau ivit. Lăcuitorii din Graz 1809 pot cu Documenturi arăta, și Istoria nenorocosului Hamburg tuturor următorilor ca niște sângeroase fapte alui le va aduce.

Deci pentru aceea frumos și plin de înțelepciune și vrednicie au fost răspunsul apărătorului Rusesc cătră Vandame, când au adus lui pre acesta rob, carele cu lingușitoare vorbe ușurare soartei sale a căpăta se străduia.

Robia, - au zis Vandame, e cea mai mare nenorocire a ostașului, însă a mea îmi iaste mângâiare, în mâinile și scutirea înălției tale a mă afla.

”Scutirea mea, - au răspuns Alexandru - să o ai. Pre Domnia ta te voiu trimite la un loc, unde nemică nu-ți va lipsi, fără numai prilejul de a mai face rău”.

Pre Vandame lau și dus după aceea în cele din lăuntru ale Rusiei.

____________________________

Va urma...