în marozi (bolnavi). Caii cu miile începuse a crepa, și în toate zile nenumărată bogajie și mulțime de Cară cu Bogajie, ne având cai ca să le tragă mai departe, căuta să le arză. Toți lăcuitorii din Guberniul Moscvei și a Kalugăi spre răsplătire a pricinuitelor răutăți sau fost întrarmat, și în toate zilele cu miile omorea dintră cei bolnavi, prin acestea, și prin supărarea Cozacilor era Franțozii pre drumul cel mare foarte strânși; mai toată oastea viețuia numai cu carne de cal, mulți dintră Soldați (ostași sau cătane) murea de foame, și de osteneală; Caii de la Cavalerie îi lua ca mai departe să poată trage Arteleria, și pentru aceea ne având cai, multe tunuri au rămas înapoi, iar unele le-au îngropat; cu un cuvânt: mișelia și nevoia era foarte mare, și din zi în zi tot mai înfricoșată se făcea.
În 22 de zile ale lui Octomvrie au fost la Vezma o bătaie foarte amară și cumplită. Întâia Trupă supt Comanda Marșalului Davu, și o parte din a patra Trupă cu o piardere de 25 de tunuri, și vreo câteva mii de ostași, carii morți, carii pleguiți (răniți) și robiți, au fost prin Vezma până în noapte goniți, și Orașul acesta ca și alte orașe și sate, pre unde au trecut Franțozii, prin fum și foc șeau luat sfârșitul. Tocma întru acea vreme luase început cel mai din tâiu aspru ger; carele au pricinuit noao mișelătăți oastei Franțozești; fără de altă hrană, de cât numai carne de cal, fără de beutură pentru învârtoșearea trupului, fără de îmbrăcăminte și încălțăminte prin zăpadă și prin ghiață a călători, e mai mult de cât poate purta firea omenească; în fiește care noapte nu o sută, ci mai multe de gerul cel cumplit înghieța, așijderea și ziua cu sutele perea de slăbiciune; Mulțimea trupurilor celor morți arăta calea, pre care trăbuia să treacă oastea. Soldații cu grămada lăpăda armele: Rândul și asprimea militărească încetase, nici că avea grije Soldatul de Ofițir, nici Ofițirul de Soldat, fiește care avea grije de sine însuși, iară nu de a porunci, sau a asculta. Prin amestecarea la olaltă a multor Regementuri prin alt ceva nu se putea deosebi armadiile, fără numai prin Bogajie, ce o răpea dela dânșii Cozacii. Lipsa bunei rânduiale așa era de mare la întoarcerea Franțozilor, cât, la o întâmplare de ger, nici caii nu avea cine săi potcovească în Moscva; pre drumurile cele înghiețate nu putea caiii
de slăbiciune să tragă, câte doisprezece și și mai mulți cai trăgea la un Tun, ci și acești nici preste cel mai mic deluț nul putea trage; Cavaleria sau Călărimea mai mult nu putea să dea caiii, căci că pănă la vre o câteva Regementuri de Garde, toate celelalte pedestre mergea, și tunurile mai nu era ale mișca din loc. La Dorogobuș a patra Trupă de Artilerie au lăsat mai mult de o sută de tot feliul de tunuri înnapoi, așijderea întâia și a treia, adecă așa cât când au ajuns oastea la Smolensk, preste 400 de tunuri au fost pierdut. Oastea Franțozească, care din Moscva cu 100,000 au fost ieșit, au ajuns la Smolensk numai cu 60,000 de oameni, însă și acești nici jumătate nu era cu arme.
În Smolensk au dat Napoleon o parte din Ecvipajia sa săse ardă, pentru ca să nu cază în mânile Cozacilor; și după ce va ieși Arir-Garda din orașe era rânduit, ca toate căsile, ce încă întregi mai rămăsese, să le surpe; însă repedea ajungere a Generariului Platov, carele îndată sau fost apucat de oraș, au deșărtat planul lui.
Oastea Muscăcească întru acea vreme mărșăluisă de la Ielna pe lângă Smolensk dirept cătră Krasnoi, pentru ca să iasă protivnicului înnainte, acolo au ajuns aceea în 4. Noemvrie seara, și 7. Verste departe de oraș au așezat Loagărul. Cum după ieșirea franțozilor din Moscva, grabnicul marș cătră Lehtacikova întru urmarea lucrurilor altmintre sau fost sucit; așa și marșul Muscalilor cătră Krasnoi arăta un semn de biruință întru acest Războiu; că până aci toți era obicinuiți a vedea cum manevruiesc franțozii, mai vârtos supt povața lui Napoleon; însă nu mult după aceea toate altmintre sau sucit, că și manevrurile a povățuitorilor celor Muscăcești era puternice și înțelepte. Napoleon nau gândit, că prin alergarea ușoarelor trupe, îi va ieși oastea Muscăcească înnainte; și, fiind că încă au socotit, că poate fi că cu mare trudă deabia va putea urma după Avangardă, sau zăbovit doao zile în Smolensk.
Oastea franțuzească așijderea în 4. Noemvrie au fost în Krasnoj, și în 5. sau început Bătaia. Napoleon cu partea cea mai mare din Gardă, - cu această numai una care încă mai avea militerești științe, - au fost mărșăluit înnainte; întâia și a patra Trupă întru începutul bătăii făcea bune manevre, una pentru a apăra eșirea lui Napoleon, iară alta pentru a păzi Bogajia ce...
Va urma...