Umble pre unde vrea. Toată cetatea era plină de morți și pleziruiți, și mai toți goli. În mahalele Grimai și Ranstat mai înfocată Bătaie au fost. În apa Elster și în Râul cel de moară multe mii șau aflat moartea în apă, și cu Caii cei înecați mestecați fiind, era o vedere foarte înfricoșată.
Craiul în mijlocul aceștiia întâmplări de frica morții nau vrut să iasă din cetate. Străjile au fost, ca și mai nainte din alui Granadir-Gardă orânduite, iară înnaintea Curții lui au paradiruit un Batalion de Garda Rusească. Înpăratul Austriei au purces îndată după oaste înniante, iară ceia lalți Monarși cu Cronprințul din Șvedia au rămas în cetate. Mai mult sau fost zăbovit aci Craiul Praizesk cu Cronprințul lui. Amândoi au plecat la Berlin, și Craiul din Saxonia cu Crăiasa lui, și cu Prințeza supt o puternică pază de Cozaci au purces după dânșii iară întracolo. Așa s-au sfârșit această mare și vrednică de aducere aminte Bătaie. Cele mai de pre urmă Rezultaturi au fost aproape la 300 de Tunuri, și, înpreună cu cei în șpitaluri rămași Betegi, mai mult de 40 000 de Robi. Starea celor Betegi era foarte jalnică; că nu avea loc unde săi bage, nu avea fălceri, leacuri și paie pentru așternut, dară și singur Mijlocirile cele de hrana vieții le lipsea. Ei nu murea mai mult cu sutele, ci cu miile, măcar că destul se nevoia stăpânirea celor înpreunați ale da ajutoriu. Franțozii de nimica nau avutgrije, dară și cele puține mijlociri, ce încă mai era, singuri leau fost prăpădit. Întoarcerea înnapoi a oastei Franțozești după Bătaia de la Lipsca e întâmplarea cea mai vrednică de aducere aminte în istoria Războiului. Aceasta sau întâmplat înnainte a unui mare povățuitoriu a oștilor, pre carele multe mii de oameni, ca pre cel mai mare povățuitoriu a tuturor trecutelor timpuri mult lau fost lăudat. Nici când nau putut fi altă întoarcere mai rea de cât aceasta, căci sau se socotea pierderea Bătăi a nu fi cu putință, sau că toți de toate părțile lucră ai prepădi oastea. Rămășițile oastei Franțozești, ce mai rămăsese după Bătaia de la Lipsca să socotea încă la 80, 000 însă aceasta mult încă au avut a răbda până la Lindenau, și mulți nu vrea să creadă, de vrea cineva să zică, că Napoleon în Bătaia de la Lipsca ar fi pierdut jumătate din alui așa mare oaste, și precum el până la Raina nimica vrednic de aducere aminte nu va face. Întru nenorocire ce îi căzuse asupra, nau putu să se arate că e mare. Bătaia cea dela Lipsca au fost semn, căci toți cei ce au fost mai inainte cu el înpreunați lau lăsat, și toți până la Raina asupra lui sau întrarmat. Legătura de la Raina (Reinbund), această înfricoșată pedeapsă a țării nemțești, cu o lovitură numai sau rupt, și Crăimea Vestfaliei întru nimic sau întors. Bătăile și alte lovituri cu săbiile cele ce ne
arată că sar fi întâmplat în toate zilele după Bătaia de la Lipisca (sic!), numai ca adaogere se pot socoti. Prăpădirea lui în Russia înțelepțește ai știut să o acopere în mijlocul Franției, fiindcă cei puțini ce îi mai rămăsese iau fost lăsat înnapoi în țara Nemțească, și trista și jalnica lor stare prin multe mii de măestrii au fost acoperito. - Însă cu acea a lui înșălare mai încolo nau putu să se ajute. Țara Nemțască iau înghițit oastea, și ce încă mai rămăsese neputând mai mult a o suferi au mânato preste Raina.
Țara Nemțască prin Bătaia dela Lipsca e mântuită. Fie urmările cele de ici înnainte cum vor fi, totuși, iscusințele cele de mai mult de 20 de ani ce sau întâmplat, înțelepciunea și iubirea Neamului a celor mari și Ghenerozi, sânt chizășie, precum unirea și vârtoasa întru una ținere va fi o puternică Eghide*) care de toate unele ca acele rele în veac va apăra.
Încă mai turbează veninul franțozesc întru unele ale lui Bolverkuri. Apărarea cetăților singur numai spre aceea îi va sluji, Rușinea Franțozilor a o înmulți. Pretutindenea vor lăsa semne de pustiiri după dânșii, fără de arme vor fi luați în Robie, și după aceea pre Cârjii la Casele lor se vor întoarce, și acolovor povesti cum de cu fără de minte au lucrat, îndrăznind ei o oaste fără vârtute, asupra a unui Neam, pre carele ei vârtos îl defăima, a o rădica.
--------------------
*) Theseus, feciorul lui Eghidn.